Yann Tiersen - Sur le fil
in locul unei pietre
ramane o vreme
o piatra stravezie
la fel cum in locul meu
va ramane o perioada
un scaun gol
strada ma plimba cuminte
iar eu zambesc intarziat cand
vad cat de departe am ajuns
imi vine chiar sa ma bucur
dar fericirea adevarata
e doar impartasita
marți, 25 octombrie 2011
Ipocrit
lumile explodeaza iar
galaxiile ametesc in timp
ce tu fluieri pe bicicleta
dar de ce sa te gandesti la asta
cand cerul nu ti a fost
niciodata cel mai bun prieten
poti merge cocosat spunand
ca nu vrei sa iesi in evidenta
poti mesteca iarba de dragul
gainilor in timp ce copilul
care nu ai fost niciodata va
mesteca paie de dragul foamei
poti blama banii cand niciodata
acasa nu a insemnat o cutie de
chirpici si te poti inchina in
continuare in oglinda
ii poti lua peste picior pe cei
ce ti vor vorbi vreodata despre
modestie si poti muri ipocrit
pentru ca lumile vor continua sa
explodeze iar galaxiile vor
continua sa ameteasca
galaxiile ametesc in timp
ce tu fluieri pe bicicleta
dar de ce sa te gandesti la asta
cand cerul nu ti a fost
niciodata cel mai bun prieten
poti merge cocosat spunand
ca nu vrei sa iesi in evidenta
poti mesteca iarba de dragul
gainilor in timp ce copilul
care nu ai fost niciodata va
mesteca paie de dragul foamei
poti blama banii cand niciodata
acasa nu a insemnat o cutie de
chirpici si te poti inchina in
continuare in oglinda
ii poti lua peste picior pe cei
ce ti vor vorbi vreodata despre
modestie si poti muri ipocrit
pentru ca lumile vor continua sa
explodeze iar galaxiile vor
continua sa ameteasca
Pe Pamant
Yann Tiersen - coma
Fiecare zi e o mica viata si fiecare noapte o mica moarte.
Traiesc in vis fara sa stiu daca ma aflu in viata si galopez spre soare fara sa fiu sigur ca exista vreunul.Ma simt inchis in craniu si nu aud nimic in afara de proprile intrebari.Totul e negru dar vad carari si forme definite de vid.Nu stiu daca mi-e frig sau ma doare ceva insa simt cum ma invart in aer.Galopez tot mai repede si cad pe beton.Vreau sa ma ridic in picioare dar nu pot.Trebuie sa ma ridic in picioare,trebuie sa ajung acasa cat mai repede posibil.Sunt asteptat.
*
La marginea paginii suntem un cuvant in plus sau in minus.Nu conteaza marimea literelor sau modul in care le-am scris toata viata,la marginea lumii asa cum o stim suntem identici.
Alergam desculti,alergam legati la ochi,alergam pe tocuri,alergam fara sa stim ca ziua in care ne vom opri va fi ziua in acre vom ajunge.Am pierdut ceea ce nu ne-a apartinut niciodata si nu mai avem liniste de cand am inteles ca indiferent de cat vom aduna nu vom mai fi vreodata bogati.Bogatia consta in cate apusuri ne-am facut timp sa vedem si in cate valuri ne-am facut timp sa spalam de rusine.Bogatia consta in ce am facut si adunat pentru altii,in starea de bine pe care am avut-o cand i-am privit zambind.
*
Picura a pustiu si respir incet in timp ce-mi aluneca lacrimile pe gat.
E prima noapte pe pamant, e prima noapte in care intunericul nu-mi ingreuneaza vederea.
Fiecare zi e o mica viata si fiecare noapte o mica moarte.
Traiesc in vis fara sa stiu daca ma aflu in viata si galopez spre soare fara sa fiu sigur ca exista vreunul.Ma simt inchis in craniu si nu aud nimic in afara de proprile intrebari.Totul e negru dar vad carari si forme definite de vid.Nu stiu daca mi-e frig sau ma doare ceva insa simt cum ma invart in aer.Galopez tot mai repede si cad pe beton.Vreau sa ma ridic in picioare dar nu pot.Trebuie sa ma ridic in picioare,trebuie sa ajung acasa cat mai repede posibil.Sunt asteptat.
*
La marginea paginii suntem un cuvant in plus sau in minus.Nu conteaza marimea literelor sau modul in care le-am scris toata viata,la marginea lumii asa cum o stim suntem identici.
Alergam desculti,alergam legati la ochi,alergam pe tocuri,alergam fara sa stim ca ziua in care ne vom opri va fi ziua in acre vom ajunge.Am pierdut ceea ce nu ne-a apartinut niciodata si nu mai avem liniste de cand am inteles ca indiferent de cat vom aduna nu vom mai fi vreodata bogati.Bogatia consta in cate apusuri ne-am facut timp sa vedem si in cate valuri ne-am facut timp sa spalam de rusine.Bogatia consta in ce am facut si adunat pentru altii,in starea de bine pe care am avut-o cand i-am privit zambind.
*
Picura a pustiu si respir incet in timp ce-mi aluneca lacrimile pe gat.
E prima noapte pe pamant, e prima noapte in care intunericul nu-mi ingreuneaza vederea.
joi, 6 octombrie 2011
Traiesc si asta imi ocupa tot timpul
chilling crew - for better moments
"Ferma piccola!degeaba alergi desculta,nu e nimeni sa te salveze de tine insati"
"Invinetit de ganduri cu fruntea in pamant,omul incepuse sa vorbeasca singur".Bacovia vorbea singur in timp ce-si sapa cele doua gropi insa disperarea se instaleaza diferit si umple spatii pe care credem ca nimic de pe pamantul asta nu e in stare sa le localizeze.
"Dupa o perioada omul incetase sa mai vorbeasca;isi lipea genunchii de piept si astepta porumbelul ratacit.La geamul lui nu batea nimeni,la geamul lui nu oprea nimeni in afara de lumina,intuneric,caldura si frig".Cu cat vedem mai multe cu atat descoperim ca ne este mai greu sa vorbim.Cu cat stim mai multe cu atat descoperim ca ne este mai greu sa predicam.Cu cat se sparg mai multe valuri de pielea noastra cu atat ne gandim mai mult asupra faptului ca nestiinta este o binecuvantare.Ma bucur cand sunt neinteleasa.
Sunt ultima bataie de aripi a cerului,sunt fragmente de viata si tot ce imi doresc e sa plutesc deodata cu florile de pe apa.Sunt ultima fantoma a unei fete pe care obisnuiam sa o cunosc atat de bine,sunt goala si ma ridic pe varfuri cand incerc sa ma recunosc prin ferestre sparte.Nu mai pot sa dorm de cand am vazut aripile mamei in cutie de lemn si nu mai pot sta la picioarele lumii de cand mi-am vazut aripile lipite de spate. Mi-au spus ca am renascut insa eu nu imi simteam pulsul,mi-au spus ca sunt o supravietuitoare in mijlocul vietii si ma tot gandeam ca daca râul continua sa curga in amonte am sa fiu o batrana al naibii de plictisitoare.
Imagineza-ti greutatea lumii asezata pe umerii tai.Salveaza-o de proprii sai Dumnezei apoi spala-i valurile rusinii.Incearca sa adormi fara sa te strivesca si ia-o de la capat fara mizerie in suflet.Te-ai gandit vreodata cate maini misca norii pana cand se rup si cate degete invart cerul pana cand ia foc?Te-ai gandit vreodata ce inseamna linia dintre acum si dupa? Imagineza-ti ca esti firul dintre acum si prea tarziu.Simte puterea si simte responsabilitatea.Clipeste stiind ca asa ti-ai putea pierde conturul,clipeste stiind ca doar asa poti afla daca te mai aflii in viata."Laura dont close your eyes! Laura look at me!".
Traiesc si asta imi ocupa tot timpul.
Tu ce esti fara cine esti,ce te misca cand nu bate vantul,cum adormi fara promisiunea diminetii,cum iti vorbesti cand nu iti amintesti ce tip de om esti,unde te ascunzi cand nu mai poti locuii la tine si de ce taci?
"Ferma piccola!degeaba alergi desculta,nu e nimeni sa te salveze de tine insati"
"Invinetit de ganduri cu fruntea in pamant,omul incepuse sa vorbeasca singur".Bacovia vorbea singur in timp ce-si sapa cele doua gropi insa disperarea se instaleaza diferit si umple spatii pe care credem ca nimic de pe pamantul asta nu e in stare sa le localizeze.
"Dupa o perioada omul incetase sa mai vorbeasca;isi lipea genunchii de piept si astepta porumbelul ratacit.La geamul lui nu batea nimeni,la geamul lui nu oprea nimeni in afara de lumina,intuneric,caldura si frig".Cu cat vedem mai multe cu atat descoperim ca ne este mai greu sa vorbim.Cu cat stim mai multe cu atat descoperim ca ne este mai greu sa predicam.Cu cat se sparg mai multe valuri de pielea noastra cu atat ne gandim mai mult asupra faptului ca nestiinta este o binecuvantare.Ma bucur cand sunt neinteleasa.
Sunt ultima bataie de aripi a cerului,sunt fragmente de viata si tot ce imi doresc e sa plutesc deodata cu florile de pe apa.Sunt ultima fantoma a unei fete pe care obisnuiam sa o cunosc atat de bine,sunt goala si ma ridic pe varfuri cand incerc sa ma recunosc prin ferestre sparte.Nu mai pot sa dorm de cand am vazut aripile mamei in cutie de lemn si nu mai pot sta la picioarele lumii de cand mi-am vazut aripile lipite de spate. Mi-au spus ca am renascut insa eu nu imi simteam pulsul,mi-au spus ca sunt o supravietuitoare in mijlocul vietii si ma tot gandeam ca daca râul continua sa curga in amonte am sa fiu o batrana al naibii de plictisitoare.
Imagineza-ti greutatea lumii asezata pe umerii tai.Salveaza-o de proprii sai Dumnezei apoi spala-i valurile rusinii.Incearca sa adormi fara sa te strivesca si ia-o de la capat fara mizerie in suflet.Te-ai gandit vreodata cate maini misca norii pana cand se rup si cate degete invart cerul pana cand ia foc?Te-ai gandit vreodata ce inseamna linia dintre acum si dupa? Imagineza-ti ca esti firul dintre acum si prea tarziu.Simte puterea si simte responsabilitatea.Clipeste stiind ca asa ti-ai putea pierde conturul,clipeste stiind ca doar asa poti afla daca te mai aflii in viata."Laura dont close your eyes! Laura look at me!".
Traiesc si asta imi ocupa tot timpul.
Tu ce esti fara cine esti,ce te misca cand nu bate vantul,cum adormi fara promisiunea diminetii,cum iti vorbesti cand nu iti amintesti ce tip de om esti,unde te ascunzi cand nu mai poti locuii la tine si de ce taci?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)