si eu cad cand inima
prinsa intr-un gol de aer
isi pierde echilibrul
de ce mergi pe sarma
intreaba o voce ragusita
uneori sunt atat de impersonala
incat ma mir ca nu incep sa ning
sunt gardianul unui
seif in care se afla
o masa un scaun si un vis
facusem prezenta de dimineata
era si masa si scaunul si visul
doar eu lipseam
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu