Cea care a iubit

 E o lupoaica dar se machiaza ca o oaie. Ingroapa oase de-a lungul cerului dar bea ceai verde. E o catea dar merge ca o pisica. Are oase in curtea din spate dar vorbeste despre vreme in majoritatea timpului.
 E un spin dar se incrunta ca un cactus. E o floare dar se prezinta ca o petala. Simte cand apun chitarele si curge in aval fara nici-un sarut de ramas-bun. Zambeste cand se leagana streangul si fluiera inainte sa inceapa furtuna. Vorbeste rar si alearga doar dupa ce a ajuns la linia de final. Pune multe intrebari dar aude doar raspunsurile care nu i-au trecut prin minte. Raspunde cu buricele degetelor si merge chiar si atunci cand stelele o tin sub microscop.
 E un fluture cu aripi de otel si o vila cu pereti de hartie. E prima bataie de aripi a cerului si ultima doina de jale a nucului. E un samurai dar poarta lenjerie de fetita. E o stanca dar mangaie ca o mama.

 Eu am intalnit-o la inceputul randului, isi citea cartea cu ochii mei...Am intrebat-o de unde vine si mi-a raspuns ca trebuie sa ajunga cat mai repede pe Pamant. I-am spus ca nu visam dar a mers mai departe  cu sufletul meu in privire.

.