Pe Pamant

Yann Tiersen - coma




Fiecare zi e o mica viata si fiecare noapte o mica moarte.
Traiesc in vis fara sa stiu daca ma aflu in viata si galopez spre soare fara sa fiu sigur ca exista vreunul.Ma simt inchis in craniu si nu aud nimic in afara de proprile intrebari.Totul e negru dar vad carari si forme definite de vid.Nu stiu daca mi-e frig sau ma doare ceva insa simt cum ma invart in aer.Galopez tot mai repede si cad pe beton.Vreau sa ma ridic in picioare dar nu pot.Trebuie sa ma ridic in picioare,trebuie sa ajung acasa cat mai repede posibil.Sunt asteptat.
*
La marginea paginii suntem un cuvant in plus sau in minus.Nu conteaza marimea literelor sau modul in care le-am scris toata viata,la marginea lumii asa cum o stim suntem identici.
Alergam desculti,alergam legati la ochi,alergam pe tocuri,alergam fara sa stim ca ziua in care ne vom opri va fi ziua in acre vom ajunge.Am pierdut ceea ce nu ne-a apartinut niciodata si nu mai avem liniste de cand am inteles ca indiferent de cat vom aduna nu vom mai fi vreodata bogati.Bogatia consta in cate apusuri ne-am facut timp sa vedem si in cate valuri ne-am facut timp sa spalam de rusine.Bogatia consta in ce am facut si adunat pentru altii,in starea de bine pe care am avut-o cand i-am privit zambind.
*
Picura a pustiu si respir incet in timp ce-mi aluneca lacrimile pe gat.
E prima noapte pe pamant, e prima noapte in care intunericul nu-mi ingreuneaza vederea.