Vantul...vantul e conturul bratelor prea scurte. Da,
marginea bratelor prea lungi. Iarba creste dupa jocul parului pe obraz iar
colturile lumii se rotunjesc dupa glasul omului impacat. Am obosit pamantul cautand
intrebarea potrivita...De unde era sa stiu ca raspunsul se nascuse cu putin
timp inaintea mea? De unde era sa stiu ca il purtasem ca pe medalion, de-atunci
de mult, de cand mi-am ales mama.
Exista o lege nescrisa, legea legilor, care invarte cerul si
apele. Exista o lege nescrisa, legea legilor, care ne invarte si pe noi. Ne
invarte... Ne invarte, si ne invarte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu